Zestrea culturala lasata de stramosi inglobata atat in bunuri materiale cat si spirituale alcatuieste o creatie impunatoare, originala, plina de vigoare, ce ne exprima fizionomia intelectuala, filozofica, morala ca popor. Factorul ei dominant este definit de valoare, ca un progres evident peste veacuri, iar creatia populara cu diversitatea speciilor ei este oglinda cea mai vie a sufletului romanesc. Ce
suvenir mai frumos ai putea aduce din Romania decat o bucatica din sufletul ei? Dar stii de unde poti procura produse veritabile de
arta populara romaneasca si artizanat?
Autenticitate gasesti in
colectiile Art&Craft. Se afl in galeriile comerciale din aeroporturi, dar si in online. Aici toate lucrurile au dimensiuni poetice, sugestive si simbolice. Cand alegi un cadou cauta dincolo de amuzament, de curiozitate, de nevoia de a retine un crampei din tara si vei gasi emotii prilejuite de povesti si legende sau calatorii miraculoase in mitologie. Produsele de aici au
autenticitatea si valoarea artei populare de a ramane un izvor nesecat de idei si sentimente, de umanism, de valori etice si estetice.
Motivele existente pe o ie sau pe ceramica populara spun povesti de tip arhaic despre caracteristici fundamentale care si-au lasat amprenta in constiinta poporului roman. Art&Craft promoveaza mesterii si
arta populara romaneasca deoarece sunt valori inestimabile.
De cate ori am plecat in strainatate: la conferinte, ca turista sau la prieteni, am luat mereu cu mine cateva obiecte de artizanat pentru a le face cadou si a lega mai trainic niste relatii. Am vrut de fiecare data sa ma mandresc cu zestrea culturala romaneasca si prin asociere cu ea sa castig si eu valoare, respect, unicitate. M-a ajutat foarte mult amplasarea magazinelor, chiar daca in febra impachetarii sau planificarii unei calatorii uit sa-mi fac toate cumparaturile, ajungand in aeroport gasesc magazinul Art&Craft.
De obicei daruiesc ceramica si indeosebi ceramica de Horezu. De ce?
Ceramica este lut insufletit, mesterul repetand cu fiecare vas actul primordial al creatiei folosind ca un demiurg elementele fundamentale ale vietii: apa, aerul si focul. Fata de celalalte arte ce folosesc metalul, lemnul sau textilele, ceramica nu se dezintegreaza sub presiunea timpului, lutul este singurul material cu memorie vie, e singurul material de pe pamant care nu-si schimba proprietatile in timp. Ceramica reprezinta pastrarea unor traditii legata de credinta, fie ea crestina sau pagana. Ne folosim de ceramica atat in viata cat si in moarte, e inca folosita in alimentatie, in ritualuri, dar si in scop decorativ. Din pamant venim si in pamant ne intoarcem renascand uneori in mainile unui olar sub forma de ulcica, ulcior sau blid.
Fiind olteanca nu pot sa aleg pentru un cadou decat ceva specific zonei Olteniei si datorita originalitatii, simbolisticii, simplitatii, aleg mereu ceramica speciala de Horezu. Daca pentru creatia culta criteriul valoric fundamental il constituie originalitatea, pentru creatia populara il constituie respectarea traditiilor, autenticitatea constiintei colective.
Recunoasterea universala a multitudinii calitatilor ceramicii de Horezu a venit in 2012, cand UNESCO a decis inscrierea ei in lista Patrimoniului cultural imaterial mondial.
Mesteri olari din zona dau viata lutului prin modelare, decorare, smaltuire, dandu-i forma, lumina, culoare si vibratia unui obiect de arta. Fiecare creatie este infaptuita cu talent, inspiratie si personalizata cu tehnici din timpuri imemoriale. Ceramistii de la Horezu folosesc si astazi pentru decorare vopsele clasice, naturale, iar ca instrumente de pictat cele din strabuni: cornul de vita, tipla (pana de gasca infipta in corn), gaita (perie confectionata din mustati de iepure sau par de mistret). Pe aceste vase intalnim simboluri arhaice ca: "Arborele vietii", "Pomul cunoasterii", "Cocosul", "Pasarea","Calea Ratacita","Drumul Pierdut", "Spirala vietii", "Sarpele" alaturi de altele crestine sau pagane.
Din bogatia capitalei ceramicii romanesti, Horezu, gasesti in colectiile Art&Craft comori de frumusete ale artei populare faurite din pamant sacralizat udat de sudoarea si sangele strabunilor.
Acum douazeci de ani am fost in voiaj de nunta in Muntenegru si am facut cadou gazdei, o femeie in varsta, o farfurie cu "Pomul Cunoasterii". A pastrat-o la loc de cinste pe perete in bucatarie povestind cunoscutilor simbolul ei alaturat intamplarii fericite de a ne fi cunoscut. In fiecare an primeam de ziua casatoriei o felicitare cu urari, dar acum trei ani am primit o poza cu fiul doamnei alaturi de farfuria de Horezu. Ne felicita si ne invita sa stam iar impreuna la o masa plina cu de-ale noastre din Balcani si sa pomenim cu drag pe cei care sunt si pe cei care nu mai sunt.
Sunt o iubitoare de masti traditionale, cu ceva ingaduinta as putea sa ma numesc chiar colectionara, desi nu am decat 24. Unele sunt aduse din calatoriile prin lume, iar altele sunt autohtone. Imi plac datorita felului in care transpun viziunea folclorica asupra vietii si lumii, datorita experientelor creatoare bogate, personale sau de grup a stilului local al mastii, datorita insusirilor artistice pentru a exprima imaginile reale sau fantastice pe care le urmareste.
Am masti populare din diferite zone ale Romaniei, unele sunt veritabile, altele sunt doar piese de arta decorativa domestica. Cele autentice le am de la un batran ce a fost pitarau si au fost folosite in diverse obiceiuri ale vietii colective, ale familiei sau a vietii sociale a satului oltenesc.
Confectionarea unor astfel de masti necesita timp si indemanare, marea majoritate sunt din blana de oaie sau capra si sunt suficient de mari pentru a incape pe capul unui jucator. Cand le privesc asa cum stau cuminti pe pereti, le admir realele calitati artistice, dar simt ca le lipseste ceva, miscarea, jocul. In mainile dibace ale unui jucator apare miracolul, isi schimba fizionomia, expresia lor devine cea a unei fapturi pline de vivacitate, se metamorfozeaza frematand in pasiunea jocului, al tobei si al fluierelor.
Cateodata seara mi se par ca prind viata si se indeamna una pe alta sa evadeze de pe peretii mei inapoi in forfota satului natal. De aceea am hotarat sa nu mai strang astfel de masti, ci sa-mi indrept atentia spre cele din lemn sau ceramica care sunt mai mici si nu au prins viata niciodata in cadrul vreunui obicei strabun. Astfel de masti stilizate si de dimensiuni reduse as vrea sa pot darui prietenilor, cunoscutilor. Chiar as vrea sa invat sa fac si eu la randul meu astfel de comori.
Mastile prin dansurile ritualice sau doar al spectacolului ne dezvaluie momente din rituri stravechi, ne deschid lumea stramosilor si poarta ideea fundamentala de transformare, de ascundere, de stabilire a unor relatii subtile cu fiinte din alte planuri, fiind totodata si impregnate de o vie ironie atat de specific romaneasca. Au un continut de idei inradacinat in obiceiurile si traditiile populare exprimand un aspect particular al creatiei si culturii populare.
Ce am mostenit de la stramosi ne intregeste ca popor. Avem atatea de transmis copiilor nostrii sau vecinilor de planeta! Avem obiceiuri, traditii si lucruri care poarta istoria acestor locuri, fac parte din zestrea culturala si spirituala a poporului nostru. A-ti decora casa cu obiecte traditionale face ca spatiul sa capete o atmosfera speciala, unica, de care vrei sa fii inconjurat oriunde te-ai afla in lume.
Ma bucura faptul ca modernitatea nu a alterat traditiile atat de mult incat sa le duca la disparitie si ma bucur ca inca mai exista oameni entuziasti care sustin mesterii populari si faciliteaza accesul la obiectele traditionale, ajuta la pastrarea si respectarea lor.
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2016.
Etichete: arta populara, autenticitate, colectii Art&Craft, suvenir