Palatul Jean Mihail, actual
Muzeul de Arta a fost construit intre 1898-1907 de catre macedoneanul Constantin Mihail, un proprietar vestit pentru averea sa impresionanta si care a avut o viziune grandioasa pentru viitoarea sa locuinta. Impamantenit pe aceste meleaguri romanesti, a ramas cunoscut in istoria acestor locuri ca un om politic si filantrop.
A fost construit dupa planurile arhitectul francez Paul Gottereau, venit in tara ca arhitect al Casei Regale si care si-a lasat amprenta pe impozante constructii bucurestene. Materialele folosite au fost de cea mai buna calitate, iar mesterii au fost adusi din strainatate, mai ales din Italia. Se spune ca Luchian s-ar fi oferit sa picteze plafoanele, dar nu a fost acceptat de catre Constantin Mihail, pe semne din snobism.
Eleganta, bunul gust si rafinamentul incaperilor sunt date de combinatia intre scarile de marmura de Carrara, peretii tapisati cu matase de Lyon, lambriurile, stucatura in parte aurita, cariatidele ce sustin gratios cornisele, feroneria portilor, a grilajelor scarilor, a balcoanelor, pe de-o parte si pe de alta candelabrele din cristal de Murano, oglinzile venetiene, luminatoarele, plafoanele, cartusele pictate.
Acum toate aceste bijuterii arhitectonice si mestesugaresti de manufactura au fost reconditionate, piesele lipsa inlocuite si stralucesc redand luxul, bogatia si sofisticarea la fel ca-n ziua inaugurarii.
Palatul ce constituie ca stil o interpretare libera a barocului tarziu, a fost acoperit cu ardezie si dotat de la inceput cu instalatie electrica si incalzire centrala. Se spune ca proprietarul ar fi cerut permisiunea regelui sa acopere cladirea cu monede de aur, iar regele ar fi fost de acord, dar cu conditia sa fie puse in dunga. Chiar si asa, daca ar fi vrut proprietarul palatului ar fi avut posibilitatea materiala de a-si indeplini aceasta fantezie.
Palatul a fost inaugurat de cei doi fii ai lui Constantin Mihail, el decedand intre timp, dar Nicolae (1873-1918) fiul cel mare a trait mai mult in Franta, ramanand locuit de catre Jean (1875-1936) care calatorind des in strainatate a acumulat o bogata colectie de arta universala. La moartea sa a lasat intreaga avere statului roman cu dorinta de a se infiinta Fundatia Jean Mihail.
Acest palat a gazduit in timp si membrii familiei regale: in 1913 regele Carol I cu ocazia inaugurarii monumentului independentei "Asta-i muzica ce-mi place!"( astazi nu mai exista fiind distrus dupa venirea comunistilor la putere) si in 1915 regele Ferdinand cu ocazia unei vizite facuta la Spitalul Militar din Craiova.
In timpul Primului Razboi Mondial a devenit sediu al Comandaturii germane, iar in cel de-al doilea Razboi Mondial a gazduit pe presedintele Poloniei si comandantul sef al fortelor armate poloneze. Palatul Mihail a fost locul unde s-a semnat la 7 septembrie 1940 "Tratatul de la Craiova"prin care Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei.
In 1954 a fost inaugurat ca Muzeul de Arta, al carui fond de baza il constituia Pinacoteca ''Alexandru si Aristia Aman", cu tablouri din scolile olandeza, flamanda, italiana si franceza. La acestea s-au adaugat o serie de donatii: Nicolae Romanescu, Cornetti, Glogoveanu, etc.
Expozitia permanenta de astazi are 300 de lucrari de pictura, sculptura, arta religioasa si decorativa.
Galeria de Arta Universala este plasata la parter si contine lucrari de: scoala olandeza executate de catre mici maestrii ai secolului XVII-lea ce impodobeau locuintele particulare, scoala flamanda de sec XVII-lea cu o tematica abundenta in scene religioase si mitologice, arta franceza din sec XVII-XIX si pictura italiana din sec XVI-XVIII.
Galeria de Arta Nationala este reamenajata pe intreg etajul si strabatandu-l poti parcurge un itinerar spiritual si cultural romanesc, deoarece aici este prezenta evolutia artei romanesti incepand cu secolul al XVII-lea cu pictura de factura religioasa, trecand prin perioada academismului si romantismului, urmata de plein-air, experimente impresioniste, postimpresioniste, expresioniste, pana la arta contemporana de sfarsit de secol XX.
Sunt cuprinse lucrari de mare valoare ale pictorilor: Lecca, Aman, Grigorescu, Luchian, Tonitza, Pallady, Petrascu, Tuculescu.
Din anul 1956 s-a dechis in cadrul Galeriei de Arta Nationala o sala speciala si apoi si a doua, care au purtat numele de Cabinetul Constantin Brancusi, acest muzeu fiind unul din primele din lume care au dedicat un spatiu permanent prezentarii operelor sale. Din expozitia permanenta se gasesc in expunere si constituie cele mai valoroase piese ale muzeului: Orgoliu (1905), Cap de baiat (1906), Sarutul (1907), Coapsa sau Fragment de tors (1909-1910), Vitellius (1898), Ecorseul (1902) si Domnisoara Pogány (1913).
In cadrul proiectului de reamenajare tot palatul a trecut prin prefaceri de consolidare si restaurare, astfel incat sa se respecte intr-o cat mai mare masura elementele si materialele originale, fidelitatea lucrarilor mentinandu-se pana in amanunte ca de exemplu culoarea peretilor. S-au refacut si reintregit elementele ornamentale, decoratiunile interioare, exterioare, s-au refacut pardoselile, zugravelile, tencuielile. elementele de feronerie degradate, candelabrele astfel incat de pe 20 martie Muzeul de Arta isi asteapta vizitatorii stralucind in toata splendoarea sa.
Astazi bogatia patrimoniului, cadrul in care sunt expuse, fac din acest muzeu unul din cele mai prestigioase din tara.
Daca sunteti si numai in trecere prin Craiova, nu ezitati in a-l vizita.
